Unul din secretele miracolului numit Violeta e că în fiecare zi, la bistroul ei, găseşti altceva. Aseară, deşi era tîrziu, am gustat din două deserturi, căci altfel nu se putea. Brioşa cu fistic, mac şi lămâie, respectiv tarta cu smochine. Iar ceaiul l-am băut pe terasă, la caldura unor radiatoare externe, acolo unde, pe scaune, Violeta ţi-a pus şi nişte pături.