de Andressa

Acum doua saptamani am aflat ca unul din cei mai apropiati prieteni o sa moara daca nu se opereaza de urgenta in strainatate. In Romania, o veste ca asta e o sentinta la moarte. E foarte ciudat sa ti se intample tie sau cuiva apropiat asa ceva, e cu totul altceva decat sa afli de o cheta pentru o persoana despre care nu stii nimic.
Nu va cer nimic. Va povestesc doar. Are 26 de ani si operatia costa 250 000 de euro. Asigurarea AR TREBUI sa o acopere.
In ultimul timp, ne-am mobilizat si am dat telefoane in stanga si in greapta, am cerut pareri, sfaturi si, mai ales, am cerut ajutorul tuturor. Vestile sunt bune. Foarte probabil, el va fi operat anul acesta si va trai fericit pana la adanci batraneti.
Azi am aflat ca si eu trebuie sa ma operez. Din fericire, la mine nu e o chetiune de viata si de moarte. E o banala apendectomie. Nici nu e urgent, dar operatia e recomandata.
Totusi inseamna timp in spitalele noastre, o atentie, multi nervi. As face orice ca sa nu trec prin asta.
In primavara am mai suferit o operatie, dar a fost minora, am petrecut doar cateva ore in spital. Am fost la privat si m-a costat 2200 lei. Daca merg tot la privat, ma va costa o mica avere. Si totusi platesc asigurarea la stat.
Cam asta voiam eu sa va spun pe blogul lui Sutu, de altfel si el scria de curand despre dezastrul din spitale. O banalitate: ce nasol e sa fii bolnav in Romania. Ca-n Evul Mediu, ne poate ucide orice boala. Traim in Romania, iar asta ne mananca ficatii, fir-ar sa fie.