V-am zis că fac colecţie de brichete politice? Parcă nu. Tocmai mi-am îmbogăţit colecţia cu două piese rare: Codruţa Arvinte (Încearcă şi cu o femeie!) şi Mircea Geoană (Încearcă şi la Palatul Victoria!).
A.V.: Nea Viorele, aştept Lagavulinu’!
V.H.: Adi, cred că am cam obosit. Am pierdut cam multe pariuri în ultima vreme.
A.V.: Nu ştiu de ce sperai mata’ să vă iasă cu liberalii.
V.H.: Măi, Adi, tu nu pricepi? Noi trebuia să anunţăm ceva duminică…
A.V.: Ştiu, nea Viorele!
V.H.: Ei n-au înţeles că a trecut pe lîngă ei trenul, ce să le fac? Şi s-au gândit să ia abia joi decizia, îţi dai seama? În patru zile s-a întors lumea pe dos.
A.V.: Las’ că ne descurcăm, nea Viorele!
V.H.: Ştii ce mă oftică?
A.V.: Ştiu, nea Viorele!
V.H.: Nu ştii. Ascultă la mine! Noi aveam cărţile în mînă. Şi eram la servire.
A.V.: …Şi acum toate cărţile sunt la Traian.
V.H.: Exact. Toate. Aşa e cînd faci afaceri cu cine nu se pricepe…
A.V.: Nouă ne e bine aşa.
V.H.: Cred că vă era mai bine în Opoziţie.
A.V.: Ha-ha-ha! Nu ţi-ai pierdut umorul. Asta e bine.
V.H.: Niciodată.
A.V.: Nea Viorele, dar mata ce minister ai vrea?
V.H.: Ha-ha-ha! Nici tu nu ţi-ai pierdut umorul.
A.V.: Nu glumesc. Eu, unul, aş vrea să stăm la aceeaşi masă.
V.H.: Fugi, mă, d-aici.
A.V.: Nu mă înţelege greşit, nea Viorele, dar e mai sigur să te ştiu aproape. Dacă te închizi în biroul ăla de la Cameră cine ştie ce ne mai coci…
V.H.: Şi tu ce vrei, Adi? La Finanţe?
A.V.: Sau la Economie, în caz că-l vrea Traian pe Florin la Finanţe.
V.H.: Adi, eşti drăguţ, dar eu nu mai am puterea să stau la birou. Tu mă ştii, eu rezolv problemele de la Mariott, de la Hilton, de la Cafe Latte. Parcă ne-am şi văzut acum vreo 3 ani acolo, lîngă Cişmigiu.
A.V.: Erai cu generalul…
V.H.: Da.
A.V.: Nea Viorele, eu zic să te gîndeşti.
V.H.: Spune sincer, Traian ţi-a zis să mă întrebi?
(vezi şi episodul 1, respectiv episodul 2)
Sunt cîte unii pe care-i urmăreşte ghinionul cu mare atenţie. Uite, spre exemplu, priviţi-l pe tipul din imaginea de mai sus! Marius Lazăr îl cheamă. Luaţi aminte: dacă-l vedeţi, fugiţi! Omul ăsta e posedat de nenoroc. În 2002, pe când era consilierul lui Ghinion Iliescu, Marius s-a căsătorit şi în luna de miere a plecat cu nevasta în Haiti. Ce credeţi că i se putea întîmpla? A fost răpit de băştinaşii haitieni. 3 zile. Povestea, pe larg, aici. Apoi a devenit consilierul lui Mircea Geoană. Mareeeee ghinion. Pentru că şeful PSD a insistat să-l pună candidat la Arad. Unde, n-o să credeţi, a pierdut mandatul de deputat la numai 3 (iarăşi, trei) voturi. Contracandidatul lui, Marius Gondor (PDL), a obţinut 10.541 de voturi. Dacă ar fi obţinut 10.538 de voturi, Gondor nu prindea mandatul din primul tur, locul de deputat urmând a fi ocupat de Marius Lazăr, la redistribuire. Ce neşansă…
Ridică-te, Lazăre!
…şi a remarcat că:
- pe pereţii biroului prezidenţial de presă au apărut multe poze prezidenţiale cu Traian Băsescu,
- copacii prezidenţiali au fost luminaţi de luxtenul prezidenţial,
- pisica prezidenţială se plimba năucă prin curtea prezidenţială,
- ceasul prezidenţial a stat (ora exactă la momentul fotografiei era 20.24),
- Santal, Borsec şi Bucovina sunt băuturile prezidenţiale
- Băsescu era cam trist,
- Geoană a fost aşezat lîngă Boc (sau invers),
- sunt foarte multe fete în presa prezidenţială,
- Adriean Videanu o privea insistent pe Daniela Popa (şi invers).
… pe la ora 14.00 de la şedinţa în care PSD avea să voteze cu 41 la 16 în favoarea unei coaliţii de guvernare cu PDL, fără UDMR. Nu ştim de ce, dar putem bănui. E supărat rău. Pentru groaznica mişcare a PSD pe tabla de şah a negocierilor. Prin anunţul că vor la guvernare cu cei de la PDL, liberalii vor scădea preţul la negocieri, iar pedeliştii ar putea accepta într-un final oferta liberalillor, mult mai bună decît cea a PSD. Măcar şi pentru faptul că norma de reprezentare a PDL este de 2 la 1 cu liberalii, faţă de 1 la 1 cu pesediştii.
Să vă mai reamintesc că Hrebenciuc este susţinătorul unei coaliţii PSD-PNL-UDMR? La fel, Ion Iliescu. La fel, Adrian Năstase. La fel, Marian Vanghelie.
Aş cataloga decizia de azi a PSD ca fiind una catastrofală pentru actuala conducere a partidului.
Mai vorbim.
later edit / Viorel Hrebenciuc tocmai ne-a spus că a părăsit şedinţa din motive obiective şi nu ca urmare a unei nemulţumiri legate de decizia adoptată. “Le-am comunicat colegilor cum o să votez şi i-am rugat să nu interpreteze plecarea mea”.
Dacă aş fi fost consilierul lui Traian Băsescu, i-aş sugera preşedintelui să desemneze un premier de la UDMR. Să zicem, pe Kelemen Hunor (viitorul succesor al lui Marko Bela şi amicul pesedistei Carmen Moldovan). Prea mult se ceartă PSD, PDL şi PNL pe numele viitorului premier, împiedicându-i astfel să ajungă la o înţelegere. Desemnarea unui premier de la UDMR ar avea darul de a coagula rapid o majoritate solidă în Parlament şi ar desface, cred, toate nodurile gordiene ale orgoliilor. Adi Ursu îmi zice că o situaţie similară s-a petrecut în Italia cu nişte ani în urmă, cînd premierul Craxi a fost desemnat să formeze un guvern, partidul său având doar 6% în Parlament.
Acesta este răspunsul pe care l-am primit pe sms acum 5 minute de la unul dintre cei mai informaţi oameni din România, pe care l-am întrebat “pe cine va desemna Băsescu?”.
Soon.
Nu mai aveţi răbdare, nu? Hai, încă un pic şi gata. Aşaaaaa. Sunteţi pregătiţi? Mîine seară, pe la ora asta, sau cel tîrziu poimîine, dar ceva mai devreme, vom fi aflat deja numele premierului desemnat. Cel puţin aşa se aude prin curtea PSD. Ai cărui lideri par să se fi împăcat cu ideea că premierul va fi dat de PDL. Problema lor e destul de simplă: cu PDL sau în Opoziţie. Bine, mai sunt şi cei care vor cu PNL, dar ăia au uitat cine stă la Cotroceni.
Pe mîine!
Parcă era mai bine înainte, nu? Sau a plouat? Alina, crezi că te mai recunosc alegătorii? 