Bă, fir-aţi ai dracu’ de golani! Care v-aţi luat de Andronic? Bă, vă sparg, să mor io! Să iasă în faţă ăla care a dat în fratele meu.

Printscreen-ul e făcut după un film din Caţavencu.

Voi ştiaţi că Adrian Năstase e vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor de vreo două luni? Şi că din această calitate, pe lângă rapoarte ale SRI, secretare şi alte acareturi mai primeşte şi dreptul de a conduce lucrările Camerei? Pînă acum nu a făcut-o niciodată. Şi mă gândesc că nici n-o va face prea curînd. Roberta, eşti rea?

Hai să-i facem puţină reclamă lui Dan Andronic. Că dacă Tăriceanu nu mai e, merită. Blogul lui are un nou look. Mie-mi place, sincer. Să remarcăm, zic, pata de culoare roşie din layout şi să-i urăm succes.

Iată-i! Cum aşteaptă ei cuminţi pe holul Senatului ca să vină Mircea Geoană de la şedinţa de partid. Evident că a întîrziat, dar nu mult. Negociatorii n-au aşteptat decît vreo 20 de minute. Mă întreb cîte miliarde de euro am pierdut cu ocazia asta…

Elena Băsescu şi-a dat drumul pe net la elenabasescu.net. Pagina pare să fie concepută de o misterioasă firmă din Washinton DC, Weiss&Berkovne, care, dacă şi-a făcut treaba pe bani, a cam păcălit-o pe micuţă. În primul rînd pentru că site-ul arată prost. De remarcat logo-ul portocaliu, făcut pe picior. Apoi pentru că e plin de greşeli. Am numărat 15 doar în textul scris cu font portocaliu. By the way, România cu r mic, de două ori??? Pfuuu…

Găsim acolo şi un fel de blog, de fapt o mini-colecţie de ziceri ale altora. Probabil că “blogul” este scris de mînuţa care i-a făcut cont pe twitter şi pe facebook (se anunţă unul şi pe hi5), respectiv de o anume Simona Toader, şi ea cam agramată.

Elena, un sfat: succesul ţi-l faci cu mîna ta.

Nenea Mugur, au cam expirat bancnotele. Uite ce uşor a introdus colega mea Liana degetul într-o bancnotă semnată de matale. Întrebarea e: n-am putea să ne mişcăm şi noi mai cu talent în adoptarea euro?

Să privim cele două imagini şi să căutăm împreună asemănări şi deosebiri. Bun, avem două bloguri. Ambele scriu despre congresul PNL. Şi tot ambele folosesc o fotografie. Cam astea ar fi asemănările. Şi acum deosebirile. Blogurile sunt scrise de două personaje: Marius Mina, respectiv Cristian Şuţu. Fotografia din prima imagine este practic diferită de cea din a doua imagine. În sensul că a fost decupată în aşa fel încît să nu se mai vadă de cine a fost făcută. Fotografia din a doua imagine este originalul, care poate fi găsit aici.
Mariusică, sper să nu mai furi.

Azi am făcut o greşeală. Şi mă gîndesc că, dacă o s-o recunosc, îmi va fi iertată. Se făcea că eram pe Calea Dorobanţilor, la nr. 159, imediat după Liceul Caragiale. Opresc maşina şi arunc o privire. Mare greşeală, vă spun. Ştiam, vag, că nu e bine ce fac, dar ispita, sîmbăta, e întotdeauna mai puternică. Ies din maşină şi deschid uşa de sticlă. Privesc înauntru, iar ochii iau forma obiectelor mici şi colorate din faţa mea. Din acest moment, nu-mi aduc aminte mai nimic. Decît că mă aud spunînd, nu ştiu cum, nu ştiu de ce: “Două din alea, patru din alea, şase din alea…” M-am trezit afară, ceva mai tîrziu, cu o plasă în mîna stîngă, respectiv cu un card şi o chitanţă în mîna dreaptă. Ce-am făcut? Mă uit în plasă, mai multe cutii. Frumoase. Şi pliiiiiiiiiiine. Le deschid pe rând şi…. Stop! Nu mai zic nimic. Trebuie să le încercaţi şi voi! Sunt cele mai bune bomboane şi prăjituri pe care le-am mîncat vreodată. Ispita nu trebuie învinsă!

E vorba de prima pagină a site-ului pnl.ro